Femei frumoase...

E plină lumea de femei  frumoase. De  femei ce trezesc interesul tuturor, de femei ce-şi pot dobîndi atenţia dorită foarte uşor. Şi da, asta e, femeile sînt create pentru atenţie, pentru cuvinte frumoase, gesturi romantice şi promisiuni.
Dar credeţi că sîntem chiar atît de simple? că doar cu nişte cuvinte popoţate, cu zîmbete false şi amăgiri ne dăm bătute? Vă greşiţi amarnic!
Sîntem femei şi ne ştim valoarea, nu ne vindem cu cuvinte de doi bani. Ştim cînd  trebuie ascultătoare să cedăm, să fim un pic prostuţe, dar şi mai bine ştim cînd e cazul să ne arătăm mîndria şi  tăria de caracter.

Fiecare bărbat îşi are trucurile sale, şi crede că doar datorită unor cuvinte banale şi ieftine işi  va primi femeia dorită.
Fiecare bărbat îşi tratează femeia  frumoasă ca pe  un trofeu. Se mîndreşte cu ea şi cu calităţile sale fizice, îi place să o scoată în public şi să o arate  lumii. De fapt acest lucru le place şi  femeilor.
 Eu personal prefer să zîmbesc inocent oamenilor din jur,să pun accentul primei impresii pe o înfăţişare  drăguţă şi simplă iar tainele şi comorile ascunse să le las descoperite doar de bărbatului meu.

Femei frumoase - bărbaţi fără  imaginaţie.
Cum ar  trebui să arate o femeie frumoasă? Există oare calificative precise sau doar păreri relative? Şi ce ar trebui să  facem noi, Femeile Simple, cu zîmbet sincer  şi trăsături drăguţe? Să  ne pierdem şi noi individualitatea în acest ocean de femei frumoase şi trăsături ieftine? Eu te-aş sfătui să te mai uiţi odată la  aceste "femei frumoase" şi să-ţi dai  seamă că sînt şi ele simple, nu în comportament de fapt, ci în exterior. Ele sînt femeile ce şi-au putut transforma neajunsurile în calităţi.

 După părerea mea frumuseţea  unei femei ţine de zîmbetul sincer, de vestimentaţia elegantă, de încredere în sine şi de ceea ce o face unică într-o  lume întreagă, de lucruri  aparent  banale, dar care constituie ceea ce numim eternul feminin.

Timpul

...Şi cînd nu mai pot suporta durerea, iarăşi  mă întorc cu gîndul la tine, iarăşi  încerc să mă ascund în amintirile trecutului, iarăşi încep să mă conving că avem o viaţă înainte. 

 

Cu  toţii înţelegem că timpul şi viaţa vor şterge erorile, vor elimina  tot ce a fost în plus, şi totuşi, de ce timpul e atît de nemilos, de ce  se scurge atît de încet, de ce ne lasă singuri faţă în faţa cu sine atît de des? De ce?   ca să învăţăm să ne iubim, să ne iertăm şi să ne supotăm pe noi înşine...

 Am  învăţat să am rabdare, să am speranţă, să aştept. Am învăţat să iubesc timpul aşa cum este, şi atunci cînd dezamăgirile mă omoară... aştept să vină Timpul să mă salveze.

Viaţa e atît de  complicată încît oamenii pierd orice speranţă. Viaţa ni-o complicăm  noi înşine, cu  certuri fără sens, cu vorbe pripite, cu  gînduri ucigaşe. Încetează să te mai chinui, încetează să gîndeşti că nu eşti la fel de bun ca alţii, că nu meriţi fericirea. Salvează-te de propriile gînduri.

Cunoaşte-te pe tine însuţi, analizază-te, judecă-te şi schimbă-te! Schimbările sînt mereu bune. Nu-ţi fie frică să te schimbi pentru cei ce-i iubeşti...fie-ţi frică să-i pierzi. Schimbă-te!... dragostea te va ajuta.

Crezi că e greu să pierzi? În realitate e mult mai complicat să păstrezi ceea ce ai. E greu să te împarţi pe tine însăţi cu altcineva, e greu să jertfeşti, e greu să dăruieşti fericire. E greu! Dar merită. Doar aşa vei învăţa să iubeşti.

Viaţa  e grea, e diferită şi se schimbă încontinuu. Oamenii apar şi dispar din viaţa ta, păstreză-i nu doar în inimă ci şi în braţele tale. Timpul nu e veşnic, e finit, la fel ca şi oamenii ce ţi-l dăruiesc...

Uită de dezamăgiri, de certuri, de minciuni! Iubeşte şi Iubeşte-te! 
Nu te mai gândi atît de mult, nu analiza nimicuri, nu te pierde în banalităţi. Salvează-te!

Descoperă-te! Schimbă-te!  Învaţă să iubeşti şi să preţueşti timpul!